FABULA PROSTULUI.

Esti animal nascut din frunze,
si mintea ta nu poti s-o duci,
te joci in vis cu buburuze,
si vacilor, tu le spui cuci.

Te numesti bou si esti istet,
dar vaca fuge cand te vede,
gandesti ca puiul din cotet,
pe chip prostia se revede.

Tu vezi o vaca la patrat,
si strigi prin sat in gura mare,
ca esti de patru vaci curtat,
si cea mai mare aratare.

Te duci in tarla si mananci,
frunze de sfecla si petreci,
te plimbi ca boul prost prin lunci,
ca stii pe vaci sa le iubesti.

Nu s-a nascut nimeni din tine,
urmasii tai sunt doar in vis,
le spui la vaci ca-ti este bine,
si ca esti sef in paradis.

Te uiti ca boul la icoane,
habar nu ai sa te inchini,
te duci in sat si furi bomboane,
si de la vaca, porti bichini.

Si vaca satului cand vine,
de tine fuge speriata,
se-ascunde lumea-n sat de tine,
caci nici o vaca nu se-arata.

Acuma satul nu mai este,
ca toata lume-a dezertat,
acum tu scrii si spui poveste,
ca esti frumosul bou curtat.

Dar uite boule in fata,
ca nimeni nu mai este-n sat,
dar cred ca ai pe ochi tu ceata,
si cred ca esti un bou turbat.

Mai lasa-te tu de mandrie,
si recunoaste ca esti prost,
cand bei si faci a ta chindie,
nimic la tine n-are rost.