Cand va venii rasaritul,
tu vei fi cununa lui,
si-ti va arata iubitul,
in oglinda soarelui.
El va murmura lumina,
cand iti strang roua in palma,
si-ti voi aranja oglinda,
cu flori puse in coroana.
Ziua vine cu-n sarut,
noaptea curge cu petale,
care cad in asternut,
ca izvoarele la vale.
Tace codru-n noaptea sfanta,
si asculta cum pluteste,
cum iubirea noptii canta,
astrele ce te vesteste.
Curge linistea-n coroana,
codrului ce tace-n noapte,
luna plina de arama,
printre stele joaca-n ape.
Ma imbat cu tine-acum,
sii dau noptii un sarut,
ca sa taca-n al meu drum,
numai de mine stiut.
Am sa fur luna din stele,
si-o voi duce la altar,
si ne vom iubi prin ele,
cand mi-e dor de tine iar.
Te voi lua in brate pura,
si te voi plimba prin astre,
si-un sarut iti pun pe gura,
pentru-a fericirii noastre.
Te voi duce in cascada,
unde apa lin coboara,
ca o floare din livada,
cu prfum de primavara.
Cand mi-e dor sa vad iar luna,
am s-o pun napoi ce cer,
sa ii parfumez cununa,
cu mireasma din eter.
Sa rog ingerii sa-i cante,
sus din poarta stelelor,
toate astrele din noapte,
sa se-nchine zeilor.
S-a trezit codrul din vis,
cand luna la luminat,
si a fost ca-n paradis,
cand cu tine i-am cantat.
Am strigat la cer si stele,
cum ca te iubesc pe tine,
si-au trimis alai din ele,
si din portile divine.
Am strigat la poarta sfanta,
si la usa din altar,
cum ca dragostea iti canta,
cand te fur la noapte iar.
Si cand clopotul iar bate,
in coroana dintre stele,
noaptea-ncetul lin strabate,
ochii tai ce cad prin ele.
Te arata cum cobori,
in oglinda din izvoare,
unde tu gasesti comori,
lin pe nuferii din vale.
Iar se vede cum apare,
in oglinda dintre ape,
soarele pus in carare,
cu coroana sa se-adape.
Si cand luna-ncetul plange,
se coboara sa se culce,
si cu mirul ei ne unge,
s-avem sufletul mai dulce.
Ne saruta cu lumina,
care ne-a unit destinul,
si se pierde-ncet divina,
ca apare-ncet divinul.
Iti privesc ochii in soare,
Si iti spun ca te iubesc,
si cand stele cazatoare,
langa ingeri poposesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu