vineri, 23 noiembrie 2012

COROANA SUFLETULUI IUBIT.


  
 
  
 Eu am venit și m-am ascuns la poarta soarelui răsare, 
 să fiu în sufletul meu uns de gura ta c-o sărutare, 
 să mă așez pe răsărit ca roua azi pe ochii tăi, 
 fiindcă de-acolo ai venit, de asta ai în ochi văpăi. 
  
 Nectarul sufletului meu, l-am tot trimis să te-amețească, 
 să mă îmbat de dorul tău,ca un izvor să te golească, 
 când vii să guști iubirea mea ca rândunica la izvor, 
 să te îmbat și să te fur, acum de tine-mi este dor. 
  
 Pe file line de poveste tu curgi ca florile pe ram, 
 când te ascunzi ca o fecioară acolo-n floarea de la geam, 
 și când mi-e dor la tine vin să te iubesc cu-al meu amor, 
 să mă ridic iar în eter ca pasărea în al sau zbor. 
  
 Și-apoi mă duc să fur din noapte coroana lunii din inel, 
 să o aduc și să ți-o pun pe chipul tău frumos de miel, 
 să-ți fur din părul tău șuvițe să le-mpletesc pe chip de soare, 
 și-apoi să ți-le prind în păr ca o coroană sclipitoare. 
  
 Să te ridic în zbor de înger, și să te-arăt iară-și  la cer, 
 să-i spun că ești fecioara care a-mpodobit al meu eter, 
 frumoasă ești acum divină, și când te duc iar la altar, 
 te-nchin în față la icoană și te arăt la domnul iar. 
  
 Mai este-o zi și vine ploaia și curge râuri de petale, 
 și cu parfumul ei din stropi te spală lacrimi sclipitoarea, 
 azi iar te-mbat cu un sărut și cu parfumul de iubire, 
 ca floarea care ai crescut cu soarele în fericire. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu