Eu am venit și m-am ascuns la poarta soarelui răsare,
să fiu în sufletul meu uns de gura ta c-o sărutare,
să mă așez pe răsărit ca roua azi pe ochii tăi,
fiindcă de-acolo ai venit, de asta ai în ochi văpăi.
Nectarul sufletului meu, l-am tot trimis să te-amețească,
să mă îmbat de dorul tău,ca un izvor să te golească,
când vii să guști iubirea mea ca rândunica la izvor,
să te îmbat și să te fur, acum de tine-mi este dor.
Pe file line de poveste tu curgi ca florile pe ram,
când te ascunzi ca o fecioară acolo-n floarea de la geam,
și când mi-e dor la tine vin să te iubesc cu-al meu amor,
să mă ridic iar în eter ca pasărea în al sau zbor.
Și-apoi mă duc să fur din noapte coroana lunii din inel,
să o aduc și să ți-o pun pe chipul tău frumos de miel,
să-ți fur din părul tău șuvițe să le-mpletesc pe chip de soare,
și-apoi să ți-le prind în păr ca o coroană sclipitoare.
Să te ridic în zbor de înger, și să te-arăt iară-și la cer,
să-i spun că ești fecioara care a-mpodobit al meu eter,
frumoasă ești acum divină, și când te duc iar la altar,
te-nchin în față la icoană și te arăt la domnul iar.
Mai este-o zi și vine ploaia și curge râuri de petale,
și cu parfumul ei din stropi te spală lacrimi sclipitoarea,
azi iar te-mbat cu un sărut și cu parfumul de iubire,
ca floarea care ai crescut cu soarele în fericire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu