vineri, 28 decembrie 2012

SUNT OCHII TAI.

Sunt dimineți în răsărit 
în care zilnic îmi doresc, 
să las doar chipul tău iubit, 
în stropi de rouă să-l privesc. 

Sunt clipe ce omoară timpul
și-atunci el plânge iar în lacrimi,
haina ce-mbrăca anotimpul
se-ascunde iar plângând în patimi.

Sunt zile care îmi vorbesc
cu îngerii călcând pe nori,
sunt lacrimi care mai plutesc
prin curcubeul de culori.

Sunt nopți ce-ascund iar în tăcere
doar mângâierile din stele,
și visele ascund mistere
atunci când curg iar printre ele.

Sunt vorbe care ne vorbesc
ascunse-n taina din iubire,
sunt ochii tăi ce îi privesc
că un luceafăr dând de știre.

Sunt doruri care se ascund
și nu vorbesc când ard în taină,
sunt buzele ce te pătrund
ca un sărut în a ta hrană.

Sunt eu cu tine când te vreau
ca o icoană-n rugăciune,
și-apoi mai vreau mereu să stau
ca un cuvânt în iertăciune.

Acum te las, poate visezi
și nu mai vreau să-ți plângă visul,
și-n ochii lui tu să mă vezi
atunci când plânge paradisul.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu