FULGI DE STELE.

 

 
 Am strâns în pumni petale și am suflat pe ele,
 și le-am trimis iubito la tine către stele,
 am pus inima mea în dar pe o petală,
 și gândul a plimbat-o la tine-n vis reală.
 
 Am strâns la pieptul meu o singură petală,
 parcă am fost un zeu când am găsit-o-afară,
 era ca un luceafăr , înger de catifea,
 te vreau iubito noaptea pe cerul meu o stea.
 
 În palmă am cuprins-o ca pe un vis de noapte,
 când vântul mi-a adus-o din sfânta lui cetate,
 ningea cu fulgi de stele și lacrimi de mătase,
 pe chipul ei ce-apare în nopțile frumoase.
 
 Un vis e o petală și un parfum divin,
 ce strigă iar iubirea când tu mă chemi să vin,
 ecoul se îmbăta de ochii ce-i lucesc,
 și chipul ei de zână îmi spune să-i iubesc.
 
 Voi zei din univers ce ne tot dați nectarul,
 nu ne furați iubirea când am băut paharul,
 că asta e menirea ca noi să îl gustăm,
 și când urcăm în ceruri, la masă să mai stăm.
 
 Mai știu că vine noaptea și fulgii de aramam
 te strigă iar iubito și-n visul lor te cheamă,
 și-ncet mă las cu tine în noaptea de amor,
 să ne-mbatam iubirea la tine când cobor.