Culcă-mi noaptea tu iubire
într-un pat de sărutări,
să-mi găsesc a mea menire
printre aştri călători.
Lasă-mă măcar o clipă
să-ţi citesc al tău poem,
să-ţi pun mirul pe aripă
şi apoi în vis te chem.
Noaptea vreau s-o faci mireasă
s-o îmbraci în haina ta,
să-i pui stele de mătase
când aduci la uşa mea.
Ştiu că eşti cea mai dorită
dintre toate câte sunt,
eşti în chip nemărginită
şi frumoasă-n legământ.
Vreau să urci cu mine-n noapte
şi din cornul ei să cânţi,
că să curgă lin în şoapte
fericirea peste munţi.
Doar iubita mea suspină
şi te cheamă în tăcere,
până ce a ta lumină
îi aduce mângâiere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu