IUBIREA E TOTUL.

O iubire nu te iartă când o-nseli şi-i furi credinţa,
chiar de-o ai de sus din poartă, nu îţi spală umilinţa
te târăşte în durere, şi în lacrimi te aruncă,
şi-ţi aduce mângâiere ca o adiere sfântă.

Ea e pură ca fecioara ce n-a cunoscut iubirea,
şi-n altar ea te coboară să-ţi aducă mântuirea,
fericirea o găseşti doar când ea te luminează,
şi când îngerii cereşti în credinţă te veghează.

Nu cunosti nimic în viaţă fără ea în adevăr,
nu ai zâmbetul pe faţă printre florile de măr,
îţi doreşti să o găseşti ca iubire-ncoronată,
sau ca zână din povesti ce ai mai iubi-odată.

Este leacul pentru suflet ,inimă şi adevăr,
când se-aude al ei urlet cad şi stelele din cer.
niciodată nu te minte,dar îţi fură inima,
şi aduce în morminte toată alinarea sa.

Ea răsare prin luceferi, printre file de poveste,
şi în florile de nuferi, se ascunde ca o veste.
şi pluteşte prin săruturi ca un vis ameţitor,
care-aduce-n aşternuturi toate visele în zbor.

Ea, a înviat credinţa, pe golgota, răstignită,
şi-a adus în noi căinţa, dintre stele adormită.
asta e iubirea care ne arată frumuseţea,
printre inimi călătoare ne aruncă iar tristeţea.