Ești suflet de înger în candela lunii
când noaptea te-arată luceafărul ei,
și nu accepta răsplata minciunii
căci dragostea vine atunci când o vrei.
Ești chipul icoanei ce mirul o unge
și lacrimi de înger te-ating în tăcere,
iubirea-i dorință și-ncetul te plânge
când gândul usucă cumplita durere.
Ești unica mea frumusețe dorită
când brațul te strânge încetul la piept,
și inima simte cât ești de iubită
trmisa din visul pe care-l aștept.
Ești lebăda albă plutind printre stele
când lacul adoarme cu tine în vis,
năframa din trestii te-ascunde în ele
când noaptea e zână în paradis.
Ești floare de codru în parfumul de soare
când vântul te fură ca zână ce ești,
sărutul te strigă să-i fii ursitoare
când noaptea îți spune în valsuri povești.
Se lasă tăcerea , vioară nu cântă
arcușul adoarme încet lângă ea,
sunt fluturi ce zboară în valsuri de nuntă
iubirea mea dulce de catifea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu