Când ispita mă încearcă printre macii înfloriţi
câmpul leagănă iubirea care ne-a făcut iubiţi,
şi ne duce cu mireasma florilor încătuşată
asezandu-ne-n fereastra cu sărutul ce ne iartă.
Se deschide larg câmpia care cântă înflorită
mâcii cu a lor mireasmă te răpeşte adormită.
şi te plimbă printre flori ca un flutur ce valsează
ameţită de culori când doar visul te visează.
Nu te las să curgi în vis când te vei iubi cu mine
vreau din soare să-ţi aduc diamantele divine,
şi pe gura ta să-ţi pun un sărut făcut din ele
şi în candelă s-adun ochii tăi căzuţi din stele.
Cine este mai frumoasă decât florile de maci?
când parfumul lor te fură pe rubine-ncetul calci,
şi când vântul te ajunge tu alergi ca o nălucă
ca să prinzi sărutul meu ce în floarea lui te culcă.
Se desprind uşor în vânt doar izvoare de petale
căutând să prindă ziua printre marea sclipitoare,
soarele cu-a lui coroană îţi pictează strălucirea
ochii tăi mi-aruncă floarea ce ne-a dat în vis iubirea.
Ce să-ţi spun iubirea mea când cuvintele-au tăcut?
ochii nopţii de cleştar peste tine au trecut,
şi-au căzut în câmpul plin printre macii adormiţi
unde noi am suspint prin săruturi fericiţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu