De ce sărutul meu la gura ta iar bate?
de ce cad în altare păcatele iertate?
când valsuri de icoane plâng lângă lumânări
și clopote mai bat la marile-nchinari.
De ce un suflet iartă și unul e-n păcat?
de ce iubirea strigă în sufletul curat?
când mai există îngeri ce bat la ușă lor
atunci se-aprinde luna deasupra zeilor.
De ce din cupa vieții noi trebuie să bem?
de ce doar în altare credința o avem?
când nafura și vinul le luăm pentru iertare,
atunci vom ști durerea din suflet ce ne doare.
De ce mă tot întreb când știu că am greșit?
de ce un început aduce și sfârșit?
când candela mai arde pe tronul din altar
iubirea iar ne spune că va veni în dar.
De ce ne miruim la slujba de-mpacare?
de ce ne mai ascundem când sufletul ne doare?
când va venii în zori o nouă dimineață,
sărutul meu cel dulce îl vei simți pe față.
Nu mai întreb nimic și-m duc crucea în spate,
chiar dacă ești cu mine iubirea încă poate
să curgă peste nuferi cu flori de primăvară,
când stele curg agale pe strune de vioară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu