Strunele fermecate.

Doar chipul meu iti cinta la vioara,
Si de pe strune, iti vine o poveste,
Caci muzica, ti-aduce primavara,
Si cintecul in tine infloreste.

In flori de maci, cu sutele te-nbraca,
Vioara sfinta cu al ei arcus,
Si chipul muzicii, din ea sa-ti placa,
Cind urca dansul ei in floare sus.

Trimit vioara spre inima ta,
Alunecind pe strune de matase,
Sarutul meu pe gura ta il vreau,
Sa se aseze pe buzele frumoase.

Te plimba arcusul pe strunele divine,
Cu fericirea ta ,sunt impletite,
Coroanele de flori iti sunt cunune,
Atunci cind parul tau, joaca-n cosite.

Se-aude strunele, atit de fermecate,
Cu muzica ce curge lin din ele,
Si ochii inimilor noastre sunt curate, 
Care ajung, in noapte printre stele.

Nu este alta muzica mai lina,
Si-atit de fermecata din vioara,
Nu se aude , dragoste mai plina,
Cintate-n flori de vis, in primavara.