Oda luceafarului, EMINESCU.

A fost odata ca-n povesti,
A fost un EMINESCU,
Pe bolta tarii il gasesti,
Si-acolo-i este versul.

El a cintat tarii in versuri,
Slavind poporul lui iubit,
A pus cuvintu-n universuri,
Si-n steaua ce a rasarit.

Cuvintul, a ramas dovada,
Ca a iubit aceasta tara,
Si sufletul, i-a fost ograda,
Ce-a pus in dansa primavara.

A fost IN FILE DE POVESTE,
Cum nimeni, nu a fost vreodata,
A fost, si inca ne priveste,
Din steaua, cea adevarata.

LA STEAUA CARE-A RASARIT,
Lumina este sfinta,
Cu versul lui ,el ne-a iubit,
Din noaptea lui, ne canta.

Din LACUL plin, cu flori de nuferi,
Nimic acuma nu mai este,
Sa poti iubirea sa o suferi,
Si tot cea fost, a fost poveste.

LUCEAFARUL a rasarit,
In sufletele noastre,
Povestea toata n-a murit,
Traieste printre astre.

Dar, EMINESCU, a ramas,
Luceafarul din stele,
In orice clipa, orice ceas,
Coboara printre ele.