Ai chipul cel mai luminat,
Cu ochi albastri ca de stele,
Pe care eu nu l-am uitat,
Atunci cand ne iubeam prin ele.
Ai chip balai impodobit,
Cu mir din candela divina,
In gura ta eu am gasit,
Dulceata mierii de albina.
Te-am asezat ca o regina,
Tu roza stelelor din noapte,
In poarta cerului divina,
Cand ochii mei privesc in soapte.
Ai tot ramas in ochii mei,
Ce plang in ploaie fericiti,
Cad te sarut se-aprind vapai,
In noaptea marilor iubiti.
Cand se deschide bolta-n soare,
Si ning petale fermecate,
Te-ating cu dulcea sarutare,
In patul florilor pictate.
Si te invit sa nu mai plangi,
Ca are ci-n sa te iubeasca,
Cu mine-n visul tau s-ajungi,
In sfanta noapte-mparateasca.
Cu ochi albastri ca de stele,
Pe care eu nu l-am uitat,
Atunci cand ne iubeam prin ele.
Ai chip balai impodobit,
Cu mir din candela divina,
In gura ta eu am gasit,
Dulceata mierii de albina.
Te-am asezat ca o regina,
Tu roza stelelor din noapte,
In poarta cerului divina,
Cand ochii mei privesc in soapte.
Ai tot ramas in ochii mei,
Ce plang in ploaie fericiti,
Cad te sarut se-aprind vapai,
In noaptea marilor iubiti.
Cand se deschide bolta-n soare,
Si ning petale fermecate,
Te-ating cu dulcea sarutare,
In patul florilor pictate.
Si te invit sa nu mai plangi,
Ca are ci-n sa te iubeasca,
Cu mine-n visul tau s-ajungi,
In sfanta noapte-mparateasca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu