ALTARUL ADEVARULUI.

Sunt nopti ce au trecut si nu mai vin,
Si cupa dragostei cea fost e goala,
Din colt de nafura tot mai revin,
Doar lumanari ce ard acum in poala.

Am vrut sa ma impartasesc iar in altar,
Dar in paharul sfant acum e gol,
Am vrut o candela sa o aprind din jar,
Dar sunt scantei ce au fugit in stol.

Nici mirul sfant nu-l mai gasesc pe cruce,
Si cum sa mai fiu uns pe fruntea mea,
Credinta poate vine si-mi aduce,
Iubirea mea sa-mi stearga lacrima.

Si curge ceara multa de pe lumanari,
Ce cade in altar si se-ntareste,
Iubirea sfanta, parca am vazut-o ieri,
Ca a venit in fata si-mi zambeste.

Si eu i-am spus sa vina pe furis,
Ca sa o pun in sfantul meu altar,
Acolo vreau sa-i fac un luminis,
Sa arda lumanarea-n mine iar.

Ca stiu un suflet ce vrea sa il iubesc,
Un chip frumos din stele rasarit,
Si in iubire vreau sa ii vorbesc,
Ca niciodata luna-n stele na murit.

Doar eu il mai iubesc asa cum este,
Si pe altarul sufletului il asez,
Cu mirul sfant il ung ca pe o veste,
Cu candela aprinsa, in mine il visez.