duminică, 19 ianuarie 2014

RUGACIUNEA SCHIMBA LUCRURILE


Când hoţi-ţi fură libertatea
şi când tu eşti un om cinstit,
din cer se-arată iar cetatea
cu Fiul Domnului iubit.

El către tine-ncet coboară
cu-a Lui iubire creştinească,
să te aline-n prag de seară
cu sărutarea îngerească.

Doar El cunoaşte adevărul
pe care Iuda la ascuns,
când din porunca Lui misterul
în focul iadului s-a dus.

Şi-acum tu zaci închis de lume
fiindcă în suflet eşti curat,
când doar Isus şi al tău nume
pe cerul sfânt s-a arătat.

Dar va veni curând o clipă,
când Domnul sfânt a însemnat-o
şi îţi va da a Lui aripa
pe care tu ai tot visat-o.

Şi vei zbura spre libertate
când vocea s-a îţi va vorbi,
şi vei urca iar în cetate
când îngerii te vor iubi.

Şi-atunci săgeata crunt loveşte
şi Iuda va cădea lovit,
când Domnu-ţi spune că iubeşte
sufletul tău ce l-a iubit.

Să nu te-opreşti din rugăciune
să-i spui din lacrimi ce te doare,
căci doar Isus cu al sau nume
îţi va zâmbi de sus în soare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu