Ascultă lacul care nu mai doarme
şi trestia din somn ce s-a trezit,
luceafărul pluteşte printre rame
şi barca lin se duce spre zenit.
Călin iubeşte-n file de poveste
când tu visezi în somnul liniştit,
şi luna sus în stele te vesteşte
că tu îi eşti luceafărul iubit.
Te plânge codrul cu apele-n izvoare
şi plopii s-au trezit din somnul lor.
iubirea lăcrimează ca o floare
când tu te plimbi în calea stelelor.
Şi fata plânge-n faţă la icoane
când tu te-ai dus spre stele adormit
cu Veronica care somnu-şi doarme
doar lângă tine, luceafăr fericit.
Doar scar-aşteaptă, astăzi s-o atingi
şi să cobori in fiecare noapte,
să luminezi poemele când plângi
şi să ne cânţi iubirile în şoapte.
E ziua ta când noaptea ţi se-nchină
şi cerul plin de stele s-a aprins,
tu îţi aştepţi mireasa pe lumină
când luna cu arama te-a cuprins.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu