că dragostea mereu e mută
cum să ne vedem ?
că fericirea nu te uită.
Doar iubirea mea
mă mai întreabă câteodată
dacă într-o stea
te-am rătăcit ultima dată.
Chiar de mi-ai furat
din tolba mea ascunsă-n vis
eu te-am mângâiat
cu palmele ce te-au atins.
Ai fost un sărut
ce l-am purtat pe-a mele buze
dar tu ai căzut
ca perla albă-ntre meduze.
Şi te-am rătăcit
ca pescăruşul care zboară
înspre răsărit
să te iubesc şi-a două oară.
Nu te întrista
căci visele nicicând nu iartă
sus pe cer vor sta
şi îţi vor bate iar în poartă.
Să te pregăteşti
că o să vin pe lună plină
iar să mă iubeşti
în foamea ta, ca o felină.
Şi va învia
acel sărut căzut în mare
ne vom saruta
cu o iubire ce nu doare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu