.jpg)
aducători de lacrimi ca roua aurie
de vrei să muşti din soare lumina să o bei
întinde-te ca ziua pe marea lui câmpie.
Nisipul spală timpul cu firele de piatră
şi mângâie clepsidra în marea lui tăcere
iubire te aşteaptă şi-apoi în vis te iartă
şi tu-ţi primeşti sărutul atunci când el te cere.
Doar primăvara vine cu marea ei culoare
şi părul ţi-l pictează cu-al ei penel ascuns
şi-n rama ei te pune cu chipul tău de floare
purtându-te pe valsuri cu trupul tău străpuns.
Dar lasă-te pe pernă ce florile ţi-a pus-o
sub capul tău încet ca o romanţă lină
pe strunele ce-ţi cântă iubirea mea a dus-o
în dimineaţă asta la poarta ta divină.
Aşa să înţelegi că sufletul te iartă
strângându-te de mâmă să îţi aduci aminte
căci doar povara ta din suflet el ţi-o poartă
şi dragostea o pune pe masa ta fierbinte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu