Dragoste de catifea.

De ma arunci din gandul tau,
Iti vinzi inima ta din tine,
Altarul tau iti sunt doar eu,
Si nu vei traii fara mine.

De ma arunci din ochii tai,
Nu vei mai bea aghiazma pura,
Nu vor mai fi in ei vapai,
Si nici sarutul meu pe gura.

De ma arunci din floarea ta,
Nu vei mai manca nafura,
Si buzele de catifea,
Vor plange dupa gura mea.

De ma arunci din viata ta,
Nu va mai arde-o lumanare,
Si candela ce arde-n ea,
Se duce-n noapte la culcare.

De ma arunci iubita mea,
Va plange sufletul din tine,
Si mirul meu nu-l vei mai bea,
Ca noaptea plange dupa mine.

Sa ma inchizi in inima,
Cu lacatul iubirii tale,
Sa ma iubesti cu patima,
Cum curg izvoarele la vale.

Cand plange luna de pe cer,
Va curge un izvor din mine,
Si-n zborul nostru din eter,
Eu te iubesc numai pe tine.

Asa sa stii iubita mea,
Ca plang cu lacrimi de petale,
Si dragostea de catifea,
Va curge-n dorurile tale.