Urcă-mă tu rugăciune
să deschid cerul în două,
să ascult noaptea pe strune
să văd stelele ce-o plouă.
Lasă-mă măcar odată
să mă culc deasupra ei,
să mă spăl cu ea pe faţă
şi-ţi voi da din trup să bei.
Du-mă pe oglinda lunii
să mă-mbrac cu-a ei culoare,
şi-n altarul rugăciunii
te îmbrac ca pe o floare.
Culcă-mă pe perna ta
să mă inveles cu tine,
şi-ţi voi da iubirea mea
din altarele divine.
Iubeşte-mă ca un creştin
şi nu pleca din trupul meu,
că-ţi dau paharul sfânt de vin
sfinţit de bunul Dumnezeu.
Coboară-mă tu în altar
să gust din nafura divină,
şi inima ţi-o dau în dar
pe crucea cerului, lumină.
Usucă-mă de tot păcatul
când strig iertarea sus spre cer,
şi mă feresc să mai fac altul
zburând cu tine prin eter.
Ascunde-mă în lumânare
s-aprind o candelă în tine,
şi în genunchi la închinare
voi săruta icoana bine.
Şi pentru toate câte-mi faci,
te pun în faţa mea lumină,
în poarta domnului să calci
pentru iertarea cea divină.
Şi când ajung la Dumnezeu,
mă-nchin cu tine în iertare,
cu sufletul ce-a dus din greu
durerea crucii în spinare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu