De-ar fi să vii în patul meu, gândeşte-te mereu la mine,
şi eu m-ascund în gândul tău, ca un luceafăr în destine.
Gândeşte-te măcar o clipă că poţi zbura în fericire,
şi eu îţi dau a mea aripă să gusti frumoasa mea iubire.
Pe pieptul meu să te cuprind cu un sărut ce te îmbată,
şi-n vraja visului te prind, care te fură inc-odată.
Atât de blând frumoasa mea,te simt pe fulgul ce adie,
cand tu coborî din colţ de stea cu luna albă în câmpie.
Mai am un pic şi-ncet adorm şi ochii tăi se lasă-n vise,
cu chipul tău căzut în somn, când stelele lucesc aprinse.
Cascada nopţii se aprinde pe bolta cerului divin
şi printre zodii ea ne prinde ca doi luceaferi în destin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu