Lin plutește o fecioară
pe sărutul ce-o atinge,
ca o strună de vioară
când iubirea-ncet o ninge.
Ea se lasă adormită
cu dulceața de pe buze,
și se simte fericită
ca marea între meduze.
Se ascunde în mătase
ca un flutur în tăcere,
cu aripile frumoase
de atâta mângâiere.
O cuprinde lin iubirea
cu nectarul zeilor,
ochii ei privesc spre stele
cu arama florilor.
Totu-i vis și armonie,
visele vin peste ea
cu aromă de iubire
ce se-ascunde-n peruzea.
Ninge-acum cu fulgi de stele
peste singura iubire,
ce aleargă printre ele
ca un vis în apa vie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu