A-s întoarce stelele înapoi în ochii tăi
să-ți deschidă dragostea ce se-arată între noi,
a-s fura din cornul nopții de pe masa zeilor,
cupa plină de iubire și petala stelelor.
Te-aș duce pe colț de noapte în aramă fermecată,
ți-aș fura buzele tale să le mai sărut odată,
a-s suna din cornul nopții să trezesc cerul din stele,
să îl pun să lumineze calea noastră dintre ele.
Te-aș picta doar cu săruturi peste coama de aramă,
să adormi în așternuturi cu privirea în năframă,
doar iubirea m-ea te fură să te-ascundă-n flori de nuferi,
să îți fie ca coroană niciodată să nu suferi.
Curg cascade de petale peste noaptea care plânge,
și alunecă la vale în izvoare ce te-atinge,
te numesc regina nopții fermecată între perle,
strălucind cu-a mea iubire ca luceafărul în stele.
Te iubesc agapimu când izvoarele nu dorm,
și te fur pe gura mea cu-n sărut în al meu somn,
când se plimbă lin prin trestii luna cu a ei oglina ,
curg luceferii din vise după tine să te prindă.
Dulce ești că o fecioară când iubirea o așteaptă,
să te mai trezească iară între îngerii din poartă,
îmbrăcată ca mireasa ce așteaptă la altar,
te iubesc iubirea mea, o să vin la noapte iar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu