Un prunc în iesle s-a născut
cu steaua lui ce luminează cerul,
şi Duhul sfânt coboară-ncet tăcut
când îngerii cutreieră eterul.
Căci Dumnezeu a dat pe filul sau
să ne aducă nouă mântuirea,
el va muri pentru păcatul meu
prin moarte ne aduce nemurirea.
Prin trupul sfânt Maria i-a dat viaţă
şi steaua lui îl umple de lumină,
când Duhul lin coboară pe-a sa faţă
doar îngerii la dânsul se închină.
Iordanul curge liniştit la vale
pe piatră tare ce doarme şlefuită,
el îl aşteaptă doar pe ISSUS în cale
să îl boteze cu apa s-a sfinţită.
Golgota plânge, ziua-ntunecată
când paşii săi pe cruce vor ajunge,
şi cuiele cu palmele aşteaptă
durerea care curge pe-a lui sânge.
Doar Dumnezeu iubeşte lumea asta
căci fiul plânge astăzi răstignit,
dar moartea nu i-a fost pedeapsa
căci pentru noi pe lume a venit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu