AM ATINS

Am atins izvorul rece care curge în destin,
peste crucea noastră trece plin de lacrimi şi de chin,
am atins sufletul tău ca un fulg căzut din stele,
şi-i acum în dorul meu ca o cadelă în ele.

Am atins sărutul tău cu nectarul de pe buze,
şi acum te am doar eu ca o perlă în meduze
am atins inima mea când te-am prins în vraja ei,
şi ţi-am pus pe cer o stea cu arama dragostei.

Am atins cu ochii mei doar privirea ta frumoasă,
şi-n coroana dragostei te-am ales să-mi fii aleasă,
am atins cu tine cerul şi am pus al meu sărut,
ca să cucerim eterul noaptea sfântă-n aşternut.

Am atins coapsele tale şi le-am mângâiat încet,
şi cu dulcea sărutare ţi-am cântat ca un poet,
am atins zâmbet de floare, sănii tăi între petale,
cu rubinele din mare ţi-am furat ochii în soare.

Am atins în rugăciune crucea cerului divină,
şi-apoi te-am strigat pe nume să te plimb pe lună plină
cum puteam să fac mai bine să îţi spun cât te iubesc,
când eu te chemam la mine lângă suflet să-ţi vorbesc.

Am aprins iubirea-n noi ca icoană-n lăcrimată,
şi în floarea de trifoi ţi-am lăsat iubirea toată
fiindcă-mi eşti în vis comoară şi în inimă iubire,
tu luceafărul de seară să coborî în fericire.