S-a trezit toamna la viaţă
în culori frumos gătită,
printre flori de dimineaţă
ca o mare adormită.
Printre rouă şi culoare
de sub soare se iveşte,
prin pădurea arzătoare
cu culoarea ei loveşte.
E un vis ce se arată
fermecat iar în natură,
cu sclipirea lui curată
o sărută lin pe gură.
Şi-atunci toamna dezgoleste
curcubee de petale,
cu penelul fin loveşte
ploaia ei nemuritoare.
Soarele de sus priveşte
şi cu razele o scaldă,
cu căldură o iubeşte
fericită să o vadă.
Printre ramuri îmbrăcate
păsările ciripesc,
şi prin frunzele pictate
în amurguri se opresc.
Liniştea încet se-aşează
peste haina ei brodată,
peste câmpuri lin valsează
cu luceferi îmbrăcată.
Ea se leagănă în valuri
şi în visul ei coboară,
ca o lună între maluri
ce se-arată-n prag de seară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu